Vanatoare in Romania

vanatoare pentru vanatori, vinatori pentru vinatoare

Va aflati in categoria Diverse.

Taxidermie, cu Miroslav Halasi

1 Care a fost prima? Vanatoarea  sau  taxidermia?

            Primele contacte cu lumea vanatorii le-am avut inca de mic copil, vanatoarea este o traditie de familie din generatie in generatie, iar cu taxidermia cam tot de pe atunci deoarce tatal meu a avut ca ocupatie in timpul liber pe timpul sezonului si naturalizarea de pasari pentru vanatorii din zona.
Cu vanatoarea am continuat de mic copil, ca gonas pana la implinirea varstei legale pentru a deveni membru vanator cu drepturi depline. La scurt timp dupa ce am devenit vanator,  au venit si primele rezultate iar orizonturile mele ca vanator s-au extins. Inscurt timp am inceput sa preiau si sa  percep si conceptul de trofee ca parte integranta a culturii vanatoresti, fiind vanator de vanat mic trofeele fiind chiar pasarile in sine, unele mai rare, altele ca sa marcheze o iesire de neuitat si asa incet, incet am inceput sa bat la portile artei numita taxidermie. Citeste mai departe…

ANUNT IMPORTANT

Incepand cu data de 10.10.2012 forumul www.vanatoare.info va fi unul public. Orice persoana interesata de vanatoare si discutii serioase despre acesta pasiune comuna este binevenita.

Regulamentul nostru este simplu. Asteptam ca orice persoana care doreste sa participe la discutii, mai intai de toate, sa isi faca o scurta prezentare, ca semn de politete si respect fata de ceilalti membri.

Cine nu doreste sa participe la discutii, este liber sa citeasca informatii postate pe forumul nostru, fara obligativitatea inscrierii si prezentarii.

Nu vor fi agreate discutii care vor excede bunului simt sau mesaje de umplutura.

Asteptam ca nivelul si tonul discutiilor sa ramana cel pe care il gasiti cand accesati forumul.

REVISTA DE VANATOARE “HUBERTUS” – NR.2/2012

REVISTA DE VANATOARE “HUBERTUS” – NR.1/2012

HAIDUC

În faţa birtului, câinele ciobanesc mare şi lăţos, tolănit la umbra unui corcoduş aştepta. Din când în când, cu o viteză uimitoare, prindea din zbor câte o muscă obraznică ce îi dădea târcoale. Ciripitul perechii de piţigoi care işi hrăneau puişorii, liniştea amiezii de vară timpurie, încremenirea dimprejur, dezvăluiau o tihnă şi o pace ce nu prevestea nicidecum grozăvia ce avea sa fie.
Deodată, uşa birtului se deschise cu larmă mare. Cei trei ciobani aflaţi încă de dimineaţă în birt, ieşiră împleticit, blestemând birtaşul care nu mai vroia sa le dea de băut pe datorie. Câinele cel mare, sări brusc în picioare dând din coadă şi se îndreptă spre aceştia. În ultima clipă reuşi să sară într-o parte din calea bocancului greu al stăpânului său. Acesta, dezechilibrat de lovitura dată în gol, căzu pe jos în faţa birtului cât era de lung, înjurând cumplit dintre desagii împrăştiaţi în jurul său. Ceilalţi doi, o porniră spre munte pe uliţa prăfoasă, râzând hăhăit de cel căzut, care cu greu se ridică de jos. Încet, clătinându-se, reuşi într-un târziu să-şi arunce pe umeri desagii şi plecă pe urma celor doi pe aceeaşi uliţă, rezemându-se în boată, cu câinele cel mare în urma lui. Citeste mai departe…