Vanatoare in Romania

vanatoare pentru vanatori, vinatori pentru vinatoare
Articolul precedent:   Articolul urmator:

BRACONAJUL

1.Generalitati

Actualmente, potrivit Legii 407/2006 astfel cum a fost modificata prin Legea 197/2007 si Legea 215/2008, conform art. 1 lit. c braconajul esteacţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă”.  Potrivit art. 1 lit. u din acelasi act normativ, vanatoarea este definita ca “acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora”.

Desi unii “specialisti” apreciaza ca braconajul poate fi eradicat, nu pot fi de aceeasi parere. Daca s-ar fi putut eradica acest flagel, s-ar fi intamplat inca de la aparitia sa ori imediat dupa. Daca in cele cateva mii de ani de existenta acest fenomen nu a putut fi eliminat, nu cred ca va putea fi facut acest lucru nici azi. Cred ca un obiectiv de atins este tinerea sub control a braconajului si luarea tuturor masurilor necesare ca acesta sa nu capete proportii.

Braconajul este factorul care are ca efectul cel mai pronuntat, negativ evident, asupra linistii vanatului si totodata asupra efectivelor de vanat.

2. Din punct de vedere istoric, dupa cel de-al doilea razboi mondial vanatoarea a fost reglementata si implicit braconajul incriminat prin Legea pentru organizarea economiei vanatului din 1947, apoi prin Decretul 76/1953 si, in sfarsit prin Legea 26/1976 privind economia vanatului si vanatoarea.

Dupa 1989, a aparut destul de tarziu, Legea 103/1996, in prezent fiind aplicabila Legea 407/2006 – vanatorii si a protectiei fondului cinegetic,  modificata prin Legea 197/2007 si Legea 215/2008.

In toate actele normative mai sus indicate, braconajul in diversele sale forme a fost prevazut si sanctionat cu pedepse variind de la amenda pana la inchisoare de pana la 5 ani.

3. Legislatia in vigoare

Cele mai aspre sanctiuni sunt prevazute de ultima lege la care am facut referire, cea care si acum este in vigoare, Legea 407/2006, modificata prin Legea 197/2007 si Legea 215/2008.

In concret, potrivit art. 42 alin. 1, constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte

cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

a)vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;

Nu este solicitat permis de vanatoare, prin exceptie de la prevederile art. 27 si pot exercita vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionar, următoarele categorii de persoane:

- elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină, în cadrul programului de instruire, vânatul şi vânătoarea, pe fondurile de vânătoare gestionate de acestea;

- personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe fondurile de vânătoare ale gestionarului.

a1) vânătoarea fără autorizaţie de vânătoare legală;

Regimul juridic al autorizatiilor de vanatoare este reglementat de Ordinul MADR 353/2008, capitolul II, art. 3-18.

b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;

c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;

Este evident ca acest text de lege se aplica doar gestionarului, nu si vanatorului care a primit o astfel de autorizatie.

d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;

e) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate, altfel decât în condiţiile art. 39 ind. 1;

f) vânătoarea în intravilan, în zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în condiţiile art. 34;

g) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare constituite în baza prevederilor directivelor Uniunii Europene, cuprinse în fondurile de vânătoare, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, cuprinse în planurile de management şi/sau în regulamentele acestora;

h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;

Chiar daca arma de vanatoare este inchisa in toc si descarcata, este interzisa tranzitarea unui alt fond de vanatoare decat cel pe care vanatorul este autorizat sa vaneze.

i) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

Nu se poate invoca de catre nimeni necunoasterea legii si implicit nici faptul ca nu cunostea limitele unui fond cinegetic. Indiferent daca este insotit de paznicul de vanatoare sau nu, vanatorul are obligatia de a cunoaste limitele fondului cinegetic unde este autorizat sa vaneze si, totodata, sa nu depaseasca aceste limite.

j) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 şi prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr.2;

k) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;

Este deci permisa vanatoarea pe timp de noapte daca este desfasurata la panda, prin folosirea unor dispozitive care nu amplifica lumina ori permit ochirea (ex.: dispozitive tip nightvision, ori cele cu ochire laser).

l) vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;

m) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice, ce provoacă intoxicarea sau moartea faunei de interes cinegetic;

n) vânarea urşilor la nadă şi/sau la bârlog;

o) vânătoarea asupra puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

p) vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete;

Acest tipuri de vanatoare se spune ca urmeaza sa fie reglementate ulterior, tocmai avandu-se in vedere faptul ca in majoritatea tarilor UE sunt permise, legiferate, gasindu-si tot mai multi adepti.

q) vânătoarea prin utilizarea armelor altfel decât ţinute în mână, a armelor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă ori/şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România.

Potrivit alin. 2 al aceluiasi art. 42, faptele prevăzute la alin.(1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă au fost săvârşite:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

c) recoltarea exemplarelor din speciile de fauna salbatica strict protejate de pe suprafetele din intravilan, din zona strict protejata si din zona tampon din cuprinsul Rezevatiei Biosferei “Delta Dunarii”, altfel decat in conditiile derogarilor stabilite conform legii;

d) vânătoarea pe timp de noapte, cu excepţia speciilor la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.

Din interpretarea acestui text de lege rezulta fara echivoc faptul ca vanatoarea pe  timp de noapte este permisa cu exceptia iepurilor, fazanilor ori potarnichilor, a caror vanatoare este interzisa expres de la apusul pana la rasaritul soarelui, conform art. 39 lit. j.

Conform art. 43 alin. 1 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau amenda de la 5.000 la 10.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit. g, adica accesul cu arma de vanatoare, altfel decat purtata in toc, in parcuri nationale, in rezervatii stiintifice, in zonele cu protectie stricta sau in zonele de protectie integrala din ariile naturale protejate cuprinse in fonduri cinegetice. Aceeasi sanctiune se aplica si in cazul nerespectarii art. 39 lit. z ind. 3, respectiv accesul cu arma de vanatoare in zona strict protejata si in zona tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.

Art. 43 alin. 2 sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei nerespectarea dispozitiilor art. 39 lit. u, respectiv vanatoarea in parcuri nationale, in rezervatii stiintifice, in zonele cu protectie stricta sau in zonele de protectie integrala din ariile naturale protejate cuprinse in fonduri cinegetice, precum si vanatoarea in crescatorii de vanat. Aceeasi sanctiune este aplicabila si in cazul nerespectarii dispozitiilor art. 39 lit. z ind. 4, respectiv vanatoarea pe suprafete din intravilan, in zona strict protejata si in zona tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.

Trebuie amintit ca potrivit art. 44 lit. b constituie infracţiune şi se pedepseşte cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei si transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii.

Din economia acestui text de lege rezida faptul ca in situatia in care se gaseste vanat impuscat in terenul de vanatoare trebuie anuntat gestionarul fondului pentru a asigura transportul acestuia, altfel riscand pedeapsa mai sus aratat. Persoanele care se ocupa cu naturalizarea pieselor de vanat risca aceeasi sanctiune in situatia in care ofera aceste servicii atunci cand vanatul nu este dobandit legal, adica nu este crotaliat sau insotit de documente care sa ateste legalitatea dobandirii.

De asemenea, potrivit art. 44 ind. 1. complicitatea la acţiunile prevăzute la art. 42-44 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Conform art. 45 ind. 1, constatarea faptelor ce constituie infracţiune potrivit art. 42-44 se face, în afara organelor de urmărire penală şi de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi gestionarilor fondurilor de vânătoare, precum şi de un alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

Pe langa sanctiunile de ordin penal, si cele de ordin pecuniar sunt destul de consistente. Astfel, conform art. 46. alin. 1 si 2 bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.42-44, inclusiv mijloacele de transport, precum si trofeele de vanat si vanatul ce a facut obiectul acelor infractiuni se confiscă.

In sfarsit, o ultima precizare extrem de importanta trebuie facuta . Conform   art. 46 ind. 1,  “faptele prevăzute la art. 42-45 prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului.” Aceasta inseamna ca si daca s-a braconat doar o prepelita, fapta nu poate fi privita ca una lipsita de importanta, sanctionabila doar cu amenda administrativa!

Prin raportare si la Statutul fiecarei Asociatii de vanatoare, odata cu savarsirea unei astfel de fapte, anulandu-se Permisul de vanatoare, se ajunge la pierderea calitatii de vanator si implicit a dreptului de a detine si folosi arma de vanatoare. Asociatiile afiliate AGVPS au prevazut in Statut faptul ca nu doar in cazul unei condamnari penale ci si in cazul aplicarii unei sanctiuni cu caracter administrativ se pierde calitatea de membru vanator!

4. In loc de incheiere as reda postarea unuia dintre membrii de cinste ai forumurilor de vanatoare din Romania, @eltorro, care facea o radiografie a braconajului extrem de obiectiva si pertinenta, oferind si un sfat demn de luat in seama: “factorii care genereaza braconajul sunt arhicunoscuti in tara romaneasca.
Inaccesibilitatea vanatului pentru vanator este ridicol de frustranta. O mare parte din cheltuielile mari legate de vanatoare provin din modul de organizare… atunci cand fapta unui coleg vine in contradictie cu principiile dupa care vanezi tu, scrie o observatie in dezbatere, pentru ca daca nu discutam intre noi, atunci cine? Sa-i lasam pe altii sa ne spun ce e bine si ce nu, prentru ca noi nu avem taria sa ne impunem prin conduita – unii altora?
Daca fapta (sau aparentele ei) contravine legii, observatia trebuie sa fie si mai vehementa. Cel care – in ochii nostri – a calcat pe langa trebuie avertizat si educat – daca e cazul. Nu cu venin, si nici cu teama…. ci cu autoritatea pe care ne-o da un grup asa de mare si consistent cum este acest forum de vanatoare. “Pacatosul ” trebuie dojenit, nu scos in ilegalitate, uns cu smoala si lasat in voia mustelor. Nu asa ne vom uni intr-o forta, si nu asa se exprima autoritatea unei organizatii.
A face denunturi este o prostie la fel de mare cu a tacea.
De aia suntem asa de uniti…. ori suntem prea “domni” si nu spunem nimic… de frica sa nu ne facem dusmani…. ori amenintam cu telefoane la autoritati.
Suntem aici sa dezbatem…. deci haideti sa dezbatem. La ce bun toate astea daca nu invatam nimic? S-a comis ceva care nu trebuia? sunt convins ca faptasul s-ar rusina mai tare in fata dezaprobarii noastre decat a oricui altcuiva. Daca actiunea a fost legala, dar fara accentul de etica pe care vrem sa-l dam sportului nostru, e cazul sa expunem motivele….
Suntem toti membrii unei societati distincte…. vanatorii…. haideti sa-i facem cinste!

avocat Claudiu M. Tinca

Articol preluat din Revista de vanatoare HUBERTUS

Comentariile sunt suspendate.