vier-21

“În poiana pospaita de luna au iesit la arat, harnicindu-si râturile, întunecimile padurii.
Întru risipirea ostenelilor de a cauta radacinile cele dulci ale ghindei si ale jirului au sa caute odihna smolnitelor si a desimilor celor mai ascunse, în namolul carora au sa zacareasca, scotând doar flitul în afara.
De mânia cârdului strajuit de scroafele batrâne si de iataganele coltilor solitarilor se teme pâna si ursul. Asa ca mistretul nu are de înfruntat – în hatul padurii – decât puterea vânatorului si asprimile iernilor, când ciurdele flamânde pornesc în cautarea belsugurilor verii care a fost…”  – Eugen Jianu

Mistretul, cu denumirea stiintifica Sus Scrofa (Linnaeus 1758), este unul dintre cele mai raspindite mamifere de pe teritoriul Romaniei

Mistretul este singurul reprezentant salbatic al familiei Suidae din tara noastra .

Din cauza raspindiri pe tot globul pamintesc exista foarte multe subspecii ale genului Sus dar se poate spune ca aceste subspecii au aparut datorita patriotismului local. Sigur acesta este un subiect aprig dezbatut in rindurile biologilor si vinatorilor dar nu face scopul acestui articol.

Multe clasificari stiintifice nu recunosc decit 4 specii de mistreti .
– Sus Scrofa scrofa – Europa si Africa de nordvest
– Sus Scrofa ussuricus – Asia de nord si Japonia
– Sus Scrofa cristatus – Asia centrala si India
– Sus Scrofa vittatus – Indonezia

Lungimea mistretului in mod normal este intre 110 –170 cm cu greutatea corporala cuprinsa intre 80 – 200 kg vierii si 50 –175kg scroafele . Desigur si mistretul urmeaza acea regula ecologica prin care exemplarele care traiasc in zone mai calduroase sint mai mici si mai usore iar cele care traiasc la temperaturi mai scazute ajung la marimi si greutati corporale mult mai mari. Aceasta este explicatia faptului ca in zona de munte unii vieri in mod exceptional depasesc si greutatea neeviscerata de peste 350 kg .
Prin caracteristicile specifice corpului mistretul nu poate fi confundat cu nici un alt animal salbatic din Romania. Culoarea adultilor in general este neagra sau sura. Unele exemplare sint cafenii sau usor roscate dar acest fapt se datoreaza in general solului in care se tavalesc.
Urechile sint mici triunghiulare prinse pe craniu destul de sus , sint acoperite cu par scurt. Auzul mistretului este destul de slab in comparatie cu mamiferele salbatice. Are ochii mici de culoare inchisa ,vederea este cel mai slab simt al mistretului. Capul mistretului este mult mai lunguiet decit al porcilor domestici avind o continuitate pina la nas care se termina cu un rit discoidal.
Dentitia completa a mistretului adult este formata din 44 dinti si corespunde urmatoarei formule dentare I 3/3 C 1/1 p4/4 M 3/3 = 44. In ordine (din tabel ) ei de numesc incisivi ,colti ,premolari si molari . Coltii din maxilarul inferior se numesc colti arma ,coltii din maxilarul superior se numesc coltii ascutitorii si au rostul de a ascuti coltii arma. Coltii arma mistretul ii foloseste atit ca arma de aparare cit si de atac . Coltii joaca un rol imprtant si in perioada de imperechere. Vierii batrini au obiceiul sa muste din scoarta copacilor si sa lase urme adinci de taieturi facute cu coltii. Aceste taieturi se umple cu spuma formata din saliva vierului si pastreza indelungat mirosul proprietarului. Dupa ce a insemnat copacii din imprejurimi vierul unge si scroafele cu saliva Acest ritual are rolul de a anunta ceilalti vieri care scroafe sint deja ocupate. Prin inaltimea taiaturilor si muscaturilor de pe capaci noi cavaleri pot sa aprecieze marimea proprietarului haremului.

Craniu de mistret

craniu-porc

Mirosul este cel mai bine dezvoltat simt al mistretului , ajutindu-l atit la recunoasterea celorlati mistreti cit si a pericolelor.

Picioarele mistretului sint scurte si puternice lasind urma tipar nesimetrica la virful copitelor si raportat la marimea copitei distanta dintre virfurile pintenilor este mai mare decit la urma de cerb ,cu care este confundata cel mai des.

urma-porc

Din punct de vedere geografic mistretul prefera zonele de deal si cimpie cu paduri de foiase sau conifere cu sol umed de preferinta inconjurate cu terenuri agrigole. Mistretii daca nu sint deranjati traiesc in padure si seara ies in terenurile agricole unde se hranesc iar apoi se intorc in padure. Turmele de mistreti traiesc in relatii sociale foarte bine stabilite si toti membri ciurdei sint in relatii de rudenie. Vierii la visrta de aproximativ 18 luni sint obligati sa paraseasca turma. La inceput acesti vieri mai traiesc un timp impreuna acceptind chiar ca alti vieri tineri sa se alipeasca turmei de vieri dar dupa al patrulea an de viata in general devin solitari. Citeodata se intimpla ca vierii de peste 7-8 ani sa accepte compania unui vier tinar si ramin impreuna.

Daca in turma compusa din scroafe ,godaci si purcei se intimpla ca din cauza lipsei de hrana ciurda sa se imparta in doua ierarhia din ciurde va fi nou definita.
Durata gestatiei la scroafe este de 115-117 zile adica cum se spune in popor 3 luni 3 saptamini si 3 zile. Purceii 4-10 la numar se nasc in mod normal la sfirsit de februarie inceput de marti intr-o groapa pe care scroafa in prealabil a captusit-o cu muschii si iarba uscata, citeodta duce chiar si crengi ,stuf etc facind un culcus acoperit. Purcei sint dungati longitudinal roscat si cafeniu inchis ,se nasc cu ochii deschisi si dupa doar citeva minute sint deja la tita scroafei si se lupta aprig pentru obtinerea celui mai bun mamelon. Dupa citeva zile de la nastere deja se formeaza ierarhia dintre ei si fiecare purcel suge din acelasi mamelon.

scroafa

Mistretul este omnivor si maninca cu placere aproape tot ce gaseste pe sol sau sub patura de frunze, in pe pamintul moale sau printre radacini. La scurmat nu renunta nici cind este abundenta de hrana pentru ca hrana procurata din sol (larve ,rime,radacini , soareci etc) sint necesare organismului iar rimatul in sine este o necesitate mentala a mistretului.

Dusmanii naturali ai mistretului sunt lupul si ursul. Totodata, vulpea, rasul, sacalul ori cainele hoinar pot face pagube prin uciderea purceilor.

Mistretul se vineaza la pinda, la goana, sau la dibuit.

Sezonul de vanatoare este 01 august-15 februarie.

Mistretul se poate vana cu arma cu tevi lisa insa doar cu proiectil unic sau cu arma cu tevi ghintuite avand minim calibrul proiectilului 6,5 mm, lungimea tubului 57 mm si greutatea proiectilului 7,00 g.

Trofeul conventional il reprezinta coltii vierului (arma si ascutitori), iar neconventinal coltii scroafei, blana ori smocul de par din coama ce se poarta la palarie.

Autor, 8×57