Vulpea (vulpes vulpes)

„ Îsi poarta cu multa fereala si chibzuita iscusinta flacara cea rosie a blanii, precum si falosenia cozii, stiindu-le îndelung râvnite si aprig jinduite.
Îsi agoniseste cu siretenie cele de trebuinta, nedându-se deoparte de la nici un furtisag. Viclenia botului ei ascutit si atoateiscoditor e bine cunoscuta în tot hatul padurii si al câmpului, nici calea satului nefiind cu totul ocolita.
Are patima soarecilor si a soricaritului, pentru care nu se da în laturi de la nimic.
Si, din când în când îsi da dajdia blanii pentru multumirea caciulitelor, a gulerelor si-a bunditelor— daruri de pret pentru zâmbete îmbietoare si fagaduinti desarte…”  – Eugen Jianu

Vulpea (Vulpes vulpes), este cel mai raspindit reprezentant  al familiei  canidae. Traieste  in toata Europa , Arabia , Africa de Nord, in mare parte din  Eurasia si in America de Nord. S-a adaptat foarte bine  si in Australia datorita popularilor facute de om in ideea de a rari iepurii de vizuina. Iepurii s-au inmultit in continuare iar unele specii bastinase au disparut aproape  in totalitate. Pe glob  traiesc aproximativ  13 subspecii de vulpi  impartite pe 33 de zone geografice.

Vulpea este un animal care se adapteaza foarte usor  in orice conditii. In Europa vom gasi cuiburi de vulpe  atit pe malul marii cit si la altitudini de peste 2500m,  o putem intilni si in codru dar traieste foarte bine si in apropierea satelor si oraselor. Singurul factor care influenteaza prezenta vulpii este solul. Vulpea are nevoie de un sol bun pentru  a-si putea construi vizuina, prefera zonele impadurite  si fara apa freatica aproape de suprafata pamintului. Isi construieste vizuina cu placere si in jurul cladirilor parasite, pe teritorii agricole, in scorburi de copaci sau in stufaris.
Vizuinele vulpii au in general 2 intrari dar se pot intilni si vizuini cu cite 4-5 intrari. In vizuinele mari se poate intimpla ca unul din cotloane sa fie locuit de vulpe iar altul de viezure.

Greutatea corporala a vulpii este influentata de conditiile de mediu ,anotimp si hrana. Masculi au o greutate medie de 7-8 kg iar femele de 6-7 kg. Lungimea corporala este de  intre 60-90 cm  la care se adauga lungimea cozii  care in medie este de 42 cm.  Culoarea vulpii este in general brun –roscat cu picioarele si coada mai inchise la culoare  dar variaza de la o zona geografica la alta. Unele exemplare au culoare galbui- ruginie pe spate si lateral iar burta si partea interiara a picioarelor de culoare  sura.

Vulpea ajunge la maturitae sexuala la virsta de 10-12 luni . Perioada de reproducere este ianuarie- februarie. Vulpile au o glanda la aproximativ 7-8 cm de la baza cozii  care secreta o substanta cu care  isi marchaza teritoriul si semnaleaza  masculilor apropierea perioadei de rut. Femelele au o perioada de pregatire de 10 zile (proestrus) dupa care sint copulate de unul sau mai multi masculi. Actul in sine este asemanator cu cel al ciinilor adica nu se pot desparti 15-20 minute. In general vulpoiul  ramine cu femela si o ajuta la cresterea puilor.
Dupa o sarcina de 51-55 de zile femela naste la inceput de aprilie 4-5 pui cu  o greutate medie de 85-100 g. Cu 5 zile inainte de nastere femela incepe sa-si smulga parul de pe burta si din acest par construieste un cuib. Pui deschid ochii la 12-14 zile dupa nastere iar dupa  22-24 de zile de la nastere incep sa  manince si  carne. Puii ramin in strinsa legatura cu parintii  pina la  virsta de 2 luni  iar de la virsta de 3-4 luni deja  merg singuri  in cautare de hrana. Puii de vulpe sint foarte sensibili la umezeala, frig si boli (turbarea, scabia si trichineloza).

Dusmanii naturali ai vulpii sint lupul, risul, uliul porumbar si vulturii.

Hrana vulpii difera dupa conditiile de biotop si aceasta adaptare este secretul raspindirii acestei specii. Vulpea maninca  in general rozatoare pe care le prinde cu gura. In afara de rozatoare vulpea mai maninca tot ce nu e prea mare pentru ea. De la pasari la iezi de caprioara maninca orice. Vulpea aste un bun inotator  ajungind asa si la cuiburile pasarilor de apa pe care le consuma cu placere. Maninca cu placere peste, broaste, gindaci dar consuma  si fructe. Intra in zona urbanizata unde cauta mincare in parcuri si gradini dar intra si in curtile oamenilor de unde fura pasari si ravaseste gunoiul. Necesitatea de hrana a vulpii este de 0,5 – 1kg  de hrana pe zi dar  o vulpe adulta poate consuma si 2 kg  de  hrana pe zi.
Pentru cautarea hranei isi marcheza  teritoriul de vinatoare care poate fi cuprins intre 100-500 ha in functie de abundenta in hrana a teriritoriului. Marcarea o face cu urina si excremente  asezate la loc vizibil pe pietre ,trunchiuri de copaci, etc. Se poate intimpla ca teritoriul marcat de un mascul sa fie format din teritoriul mai multor femele.

Chiar daca este foarte sireata vulpea nu e mai inteligenta decit alte animale si nefiind comestibila multi vinatori nu o considera un vinat de dorit. Sigur ne putem intilni cu vulpe in goanele organnizate la fazani si iepuri, la  pinda  sau  la dibuit dar asta nu  as numi-o vinatoare de vulpe.

Vinatoarea vulpii se face la vizuina, la nada  sau cu chematoarea.
Vinatoarea la vizuina e  eficace in lunile aprilie mai cind sint pui in vizuina. Baza acestei vinatorii este un ciine bun care scoate sau alunga vulpea din vizuina. Cum spuneam este o vinatoare eficace dar si periculoasa pentru ciine.
Adevarata vinatoare a vulpii este cea cu chematoarea. Perioada cea mai buna este iarna pe zapada de preferinta la luna plina. Se poate ademeni prin imitarea  tipatului de iepure ,a chitaitului de soarece sau a jderului  aflat in pericol.

Vulpea o putem vina atit cu arme lise cit si cu arme cu glont. Teava lisa pote avea oricare din calibrele obisnuite dar e bine sa folosim alice  intre 3,5 si 4,5 mm. Armele ghintuite e de preferinta sa fie cit mai silentioase la sistemul de reincarcare. Calibrele uzuale pentru  vinatoarea vulpii sint 22 Hornet ,222 Remington, 223 Remington, 5,6 x50 R magnum si  5,6x52R. Cine doreste o arma dedicata vulpii este bine sa se gindeasaca la o mixta sau drilling in calibrul  12 pentru teava lisa  si  5,6x 50R magnum pentru glont .

Vinatoarea la vulpe, al carei sezon se deruleaza pe toata durata anului,  este o vinatoare sportiva si plina de neprevazut ,o recomand tuturor vinatorilor  care nu rivnesc la un trofeu grandios si nu vineaza pentru carne.

Trofeele vulpii sint craniul si blana care din pacate in ziua de astazi si-a pierdut valoarea pe care a avut-o odata.

Autor, 8×57